Despre hrana animalelor pe care le mancam si despre locul nostru in Europa

De data asta, nu presa m-a revoltat, ci o emisiune tv. "Chef Abroad" de pe Travel&Living - un chef canadian aflat in Ungaria cu ocazia taierii porcului iarna. Nici eu nu stiam ca obiceiurile unguresti desfasurate cu aceasta ocazie cat si preparatele culinare din porc, sunt identice cu ale noastre. Ceea ce nu mi-a placut a fost ca obiceiurile erau prezentate ca fiind specific si exclusiv unguresti. Eu am crescut 7 ani la bunici la tara, si nu pe langa granita cu Ungaria... ci chiar la granita cu Bulgaria! si am vazut aceste obiceiuri iarna de iarna, ca o normalitate, mostenite din mosi stramosi. Nici macar celebra paprika nu mi se pare atat de exclusivista. Bunica mea, Dumnezeu s-o odihneasca, punea tone de boia iute in carnatii de porc, iar sunca fiarta era tavalita din belsug prin pudra de boia - iute pentru ei si dulce pentru mine ca eram copil. Boiaua era facuta de noi in casa cu pisalogul (un fel de mojar din lemn), din ardeii crescuti in gradina noastra, culesi toamna si uscati in beci in siraguri pe ata. Asadar, in afara de limba, nu am vazat nici o deosebire fata de obiceiurile noastre. Daca taiam sonorul, puteam spune fara rezerve ca este filmat intr-un sat din sudul tarii unde eu am crescut.

In alta ordine de idei, ceea ce mi-a displacut si mai profund a fost ca americanul "ratacit" prin Europa, care a si recunoscut ca nu este obisnuit sa-si priveasca hrana in ochii (de dragul emisiunii hranise cu mana lui porcul in ajunul taierii), a prezentat hrana porcului ca fiind o mancare sanatoasa, traditionala. Intrebandu-i pe localnici ce mananca porcul in general, raspunsul fusese exact in aceasta ordine: soia, porumb, grau. Daca nu stiti, porcul este un animal omnivor, care ar trebui sa aiba o hrana cat mai variata. Asa cum nici oamenilor nu ne sunt specifice cerealele ca mod de alimentatie, evident ca nici animalelor. Un argument dintre sutele de argumente: grasimea porcului hranit cu cereale, va contine mai multe grasimi polinesaturate - omega 6 (cu efect inflamator in organismul uman) si mai putin omega 3. Hrana animalelor nu ar trebui sa fie preponderent din cerealele, fie ele si bio, desi nu cred ca pe planeta Pamant in momentul asta exista soia bio pe toate drumurile. Soia nici macar nu este o cereala, este o leguminoasa. Fitoestogenica, cancerigena, plina de antinutrienti. Ca o paranteza, cand eram copil, nu am auzit de de vreun porc hranit cu soia in gospodariile taranilor (in ferme probabil se intampla deja), asadar tind sa cred ca este o tendinta moderna cu ratiuni ecomonice - soia este ieftina. Soia a invadat hrana oamenilor (o putem gasi in orice, de la mezeluri pana la inghetata), de ce ar fi scapat animalele domestice?

Acelasi lucru este valabil si pentru carnea altor animale. Aud des "carne bio de gaina crescuta cu cereale bio". O prostie mai mare nici nu exista!... Gainile cu adevarat organice se hranesc cu iarba, insecte, rame, viermi, etc. Poate niste seminte de in, ca sa le cresti aportul de omega 3, pe care il vei regasi ulterior in oulele si carnea lor. Cerealele nu le sunt specifice ca hrana predominanta, asa cum nici speciei noastre nu ne sunt, si prea putini din noi suntem adaptati, chiar si aceia doar partial.

Am mai scris si alta data despre Michael Pollan. In Dilema Omnivorului spunea cum noi ajungem sa mancam porumb cu porumb si cu porumb, in cadrul unei mese pe care o credem diversificata. Cateva exemplu: carne animalelor crescute cu porumb este gatita in ulei de porumb (uleiurile de floarea soarelui, chiar si unele de masline, contin doar un procent mic de ulei extras din planta care da denumirea uleiului, iar restul este ulei mai ieftin de porumb, soia, rapita - ce, nu stiati? :) Mezeluri din aceeasi carne, imbunatatite cu proteina vegetala (daca nu e porumb, e soia sigur) si cu amidon de porumb. Desertul contine cantitati impresionante din amidon de porumb si sirop de glucoza-fructoza extras din ce altceva decat porumb!

Despre cresterea animalelor in mod organic - Joe Salatin  cu ferma sa Polyface, http://www.polyfacefarms.com/

DHA pentru copii de la Now Foods

Pe Victor abia azi l-am facut sa inghita cu placere DHA si sa-si doresca sa ia zilnic de acum incolo. Asta dupa ce i-am explicat de n ori si in sfarsit se pare ca a atins varsta sa inteleaga ca va fi mai inteligent daca ia suplimente cu omega 3.  Greu a mai inteles insa ca nu e bine sa le ia toata cutia azi.

Shake de proteine cu capsuni

Daca ieri am mancat fragi, azi am mancat capsuni, din aceeasi curte a finilor.

Shake-ul este din: o cupa de proteina de zer (aroma ciocolata), 100 gr. capsuni, jumate pahar apa plata.

Proteina de zer o iau de obicei dupa antrenament, simpla fara carbohidrati adaugati, deoarece whey-ul de la Now are carbo inclusi, iar antrenamentele mele nu au fost prea intense in ultima vreme. Din cand in cand mai imi fac si cate un shake acasa, combinat cu fructe de sezon ori cu migdale crude, caju, nuci. Acestea, daca ma organizez din timp, le pun in apa la hidratat cu o seara inainte. Si merg insotite de seminte de in macinate, o lingurita ulei cocos, lecitina.

Am ales un zer de la firma Now Foods pentru ca nu contine ingrediente artificiale si este indulcit cu stevia, nu cu aspartam. Din pacate pentru intoleranta mea la lactate relevata de testul York, este derivat din lapte. Se pare ca este insa singura exceptie pe care o fac de la regula de a nu mai consuma lactate, deoarece nu am gasit inca nici un inlocuitor mai bun ca zerul pentru masa dupa antrenament.

Dieta mea de azi a mai continut:

10:00 - 2 oua omleta cu jumate legatura patrunjel, 2 fire ceapa verde si 4 masline
14:00 - friptura porc (cat jumate din palma mea) cu salata varza alba (cat pumnul meu)
17:00 - shake-ul de proteine si capsuni (1 scoop whey + 100 gr capsuni)
seara: urmeaza peste, inca nu stiu cum pregatit :)

Codul PLU pentru fructe si legume

Este codul de bare de pe autocolantul lipit pe fructele si legumele din supermarketuri, dar si din piete cateodata. Acest cod poatea avea 4 sau 5 cifre, iar in functie de prima cifra a codului, indica daca leguma ori fructul a fost crescut conventional sau organic ori daca a fost modificat genetic. Prin urmare, daca codul are:

-       4 cifre = conventional, dar nu organic, adica a fost stropit cu pesticide, fertilizatori si ingrasaminte chimice obtinute din petro-chimie;

-       5 cifre si incepe cu cifra 9 = a fost cultivat organic;

-       5 cifre si incepe cu cifra 8 = a fost modificat genetic;

-       incepe cu cifra 3 = alimente iradiate, in scopul omararii bacteriilor, virusilor, insectelor, etc, insa totodata sunt distruse si enzimele, fitonutrientii, anumite vitamine; asadar, fructul ori leguma iradiata este un fel de hrana moarta, cu valoare micro-nutritiva scazuta;

-       incepe cu 6 = crescut din rasad nelaterat, insa este posibil sa fi fost utilizate in cresterea lui pesticidele.

Restul cifrelor din codurile PLU indica locul unde a crescut (tara de origine), producatorul ori soiul, varietatea.

Pana sa aflu ce semnifica, acese coduri mi se pareau (in mod eronat) inutile si enervante, greu de dezlipit. Daca insa ajungem sa cumparam din supermarketuri, sunt utile pentru a putea alege in cunostinta de cauza.

Ideal  ar fi sa nu cumparam fructe si legume din supermarket care au coduri pe ele, fie ele si orgnaice (care incep cu cifra 9). Ci sa cumparam din piete locale, de la tara, sa culegem din curtea proprie, a cunostintelor, etc. Si sa le mancam doar in perioada lor normala de crestere (nu pepene in forma de cub – este ultima realizare japoneza - in decembrie). Poate ca o exceptie, pot fi congelate si mancate in timpul iernii, fructele de padure si fructele cu raportul pulpa / coaja cat mai mic, adica pulpa cat mai mica raportat la coaja fructului (visine, cirese, macese, etc.).

Ieri mi-au adus niste fini din Dobroiesti, fragi din curte. Miros si au gust senzational!

  

Istanbul - Turkish airlines, Hotel Sultania si Spice Market

Am fost cateva zile in Istanbul la sfarsitul lui martie, cu ocazia unui targ de bijuterii. Abia acum i-a venit randul si acestei calatorii s-o asez pe blog. Asadar, zborul cu turkish airlines m-a impresionat comparativ cu orice companie vestica, prin faptul ca exista mai multe tipuri de meniu: gluten free, vegetarian,  diabetic, etc. Trebuie sa optezi pentru un astfel de meniu in momentul cand iti cumperi biletul sau cu maxim 24 de ore inainte de zbor. 

Hotel Sultania este un boutique hotel in zona Sultanahmed. Ca orice boutique hotel, nu are avantajele marilor lanturi hoteliere (sute de camere, parcare pentru masini, acces stradal, n restaurante), insa castiga prin design interior deosebit, locatie deosebita - asezare centrala pe strada pietonala si in general atmosfera interioara unica - ai impresia ca esti musafir in casa luxoasa a unui localnic, nu intr-un hotel rece si impersonal. Daca vrei sa simti un oras, eu recomand sa stai intr-un boutique hotel, nu intr-un hotel imens de 5 stele, 5 restaurante, 5 piscine...

In hotel Sultania, fiecare camera este dedicata unei sotii de sultan, care a a iesit intr-un fel ori altul  in evidenta dintre miile de femei din harem, incat a ramas demna de amintit in istorie. De exemplu, cea careia ii era dedicata camera noastra, Rabia, reusise sa acapareze prin frumusetea ei atentia sultanului, incat sa fie unica favorita a acestuia timp de 3 ani, dandu-i si un mostenitor la tron.

Vis-a-vis de Sultania Hotel este restaurantul Pasazade (placutza cu verde), primul in topul recomandarilor de pe www.tripadvisor.com la categoria bucatarie otomana. A fost ok, insa era gol tot timpul, spre deosebire de restaurantul de pe celalalt colt al strazii pietonale,  Hatay Restaurant (poza urmatoare), care era mereu plin, avand acelasi tip de bucatarie, o idee mai rustica, cu preturi identice.

 

Cred ca succesul rstaurantului Hatay se datora celor doi "aminatori" simpatici care stateau de dimineta pana la inchidere in strada in fata restaurantului si agatau clienti sau ii distrau pe cei de la mesele de pe terasa. 

Cum Moscheia Albastra, Topkapi, Grand Bazar... etc, mai vazusem de cateva ori, m-am dus unde nu mai fusesem si unde imi dorisem in alte dati, dar nu am convins pe nimeni sa ma insoteasca - Piata de Condimente (Egyptian Spice Market), de unde mi-am luat niste provizii serioase, printre care sofran iranian, mai rar, mai scump si mai putin cunoscut decat cel indian. Aici preturile la suveniruri mi s-au parut mai rezonabile decat in Grand Bazar sau in Zona Sultanahmed.

Leurda

Cu oua de tara fierte, ulei masline, sare, lamaie. Si cu putin cascaval de capra. 

Leurda este o planta mai putin cunoscuta, care creste primavara si are miros si gust de usturoi si ceapa. In aceasta perioada, pietele au fost pline de leurda. Nu este o planta "domesticita", este o specie salbatica, chiar se pare ca nu poate fi cultivata. Creste la intamplare, fie prin paduri ori prin curtile oamenilor, ca o buruiana, neavand nevoie de ingrijire din partea mainii omului. 

Are actiune antibacteriala, putand fi folosita ca antiseptic. Culoarea verde inchis este un indiciu ca ar putea contine si salvestrol.  Este consumata de ursi cand ies din hibernare. Efectul detoxifiant o face utila in intoxicatii, ajutand la curatirea sangelui si sisemului digestiv. 

Ma simt norocoasa ca traiesc intr-o zona in care inca cresc astfel de buruieni comestibile si ca legislatia inca permite vanzarea lor in piete. Este posibil ca nepotii mei sa nu aiba acest noroc. 

Slow Food la targul "Roadele pamantului" - Piata Sfatului, Brasov

Azi la acest targ am aflat ca miscare slowfood, initiata de Carlo Petrini in Italia in '86, are o filiala in Brasov. Care organizeaza acest targ de produse traditionale ori hame-made in Piata Sfatului, in ultimul weekend al fiecarei luni. 

Demne de amintit mi s-au parut:

 firma Rupi cu lactate de capra; nu au inca un magazin in Brasov; 

in Bucuresti ii gasiti la Naturalia si in Piata Obor la etaj

 mustar de Tecuci, fara zahar, conservanti, coloranti

icre de pastrav si pastrav afumat de la Pastravaria Trecatoarea Ursului din Rasnov

produse din vanat de la Elk Farm; 

magazinul lor este langa restaurantul Bella Muzica, tot in Piata Sfatului

la targ au stand fara vanzare, asa ca am mers in magazin, unde ai reducere 15 % daca vii in zilele targului; nu este prima data cand cumpar mezeluri de la ei, insa sunt singurele mezeluri pe care le cumpar, pentru ca sunt cele mai gustoase mezeluri de cumparat pe care eu le-am gasit in Romania (chiar si in frigider nu tin mai mult de cateva zile - datorita lipsei conservantilor; isi schimba culoarea la cateva ore dupa taiere - datorita lipsei colorantilor);

recomand carnatii de casa din cerb si salamul de mistret. Este posibil ca o parte din (sau chiar toata) carnea de vanat sa provina din animale salbatice crescute in captivitate. Nu stiu exact, insa chiar daca ar fi asa, mezelurile respective tot sunt mai bune (dpdv al ingredientelor si gustului) decat cele din supermarket-uri cu soia si glutamat de sodiu.